Se strang in
palmele mele bucati de tramvaie
ce intarzie si-si lasa barbatii
suspendati in
refugii ruginite.
O curva
intelectuala isi scuipa gandurile in coltul de vest al vagonului.
Barbatii se
spanzura cand afla ca n-au fost primii.
De parca
intaietatea le vomita linistea in ureche.
Curva mesteca
guma cu gust de pepene.
Isi scuipa viata
in vagon.
Barbatii se
invinetesc, iar ea se sprijina pe rand de trupurile lor inerte.
Ea nu se
rusineaza.
Spune ca ii
iubeste pe fiecare in parte.
Ma uit la
cadavrele din vagon si-mi amintesc un vis.
Urlu.
Curva ma ia in
brate si ma trage in poala ei.
Curva-mi
bolboroseste sau ma descanta.
Ma sufoc.
Curva ma
stranguleaza.
Ea isi vomita
ficatul in trenul ce ne duce in fata blocului unde a murit tata.
Tata a murit
intr-o dimineata de iunie, 17.
Nu i-am mai auzit
vocea de doua mii cinci sute cinzeci si cinci de zile.
Am acasa un
pick-up ruginit.
El m-adus acasa
in Bucuresti.
Nu-mi amintesc
vocea lui.
Inchid ochii
si-mi vin secventele blocate cu el.
Nu-mi amintesc
vocea lui si carnea ma doare.
Tata putrezeste
dintr-o dimineata de iunie, 17.
Ne-am dus de mult
in gara si am cules amandoi maci.
Tata tace in
mintea mea.
Tata tace in
mintea mea si eu nu stiu sa-i dau glasul inapoi.
"Semeni
cu taica-tu! Esti defecta!"
Seman cu tata si
sunt defecta.
Tata a murit
intr-o dimineata de iunie, 17.
Mama m-a dat
afara intr-o dimineata de 17.
Tata nu a murit
de ziua mea.
Tata tace in
capul meu si nu stiu sa-i dau glasul inapoi.
Vocea mamei imi
mananca oasele in fiecare dimineata de iunie cand tata moare.
Tata moare in
fiecare dimineata de sapte ani.
Tata tace si eu
nu stiu sa ii dau glas.
Seman cu el. Sunt
defecta.
Seman cu el si
voi tacea si eu curand
Tata a murit
intr-o dimineata de 17 cand mi-am vomitat sufletul.
Tata putrezeste
si eu nu.
Curva isi scuipa
viata in vagon.
