• Sa te feresc de visurile tale...
  Sa te ascund de clipa care moare...
  Nici n-am sa-ncerc
  Puterea asta trebuie s-o ai tu!
  E pentru tine!..
  
  Sa te feresc de ochii din oglinda
  Lumina lor pe tampla ani sa-mi ninga...
  Nici n-am sa-ncerc
  Puterea asta trebuie s-o ai tu
  E pentru tine...
  
  Trebuie s-o ai...
  s-o ai tu...
  E pentru tine...
  Trebuie s-o dai
  S-o dai tu...
  
  Sa-ti deslusesc mirajul implinirii,
  Sa te ascund de focul amintirii...
  Nici n-am sa-ncerc
  Puterea asta trebuie s-o ai tu!
  E pentru tine!
  
  Sa pot pasi pe pasii umbrei tale
  Sa ma zidesc in coltul gurii tale
  Nici n-am sa-ncerc...
  Puterea asta trebuie s-o ai tu!
  E pentru tine...
  Trebuie s-o ai.. trebuie s-o ai...
  s-o aï tu...

 

• Desculta imbratisam copacii
• umbrele frunzelor cazute in acel
• inceput de...tristete.
• Aripile frante,
• talpile de ploaie ale toamnei
• eu...
• cantul...
• nici sa astern cuvinte nu mai pot

 

And I ask myself day by day, how can anyone make your day? How can a stranger move your entire world just by one look? What's the thing that makes him diffrent? Can it be the smile? The touch? The way he kisses you each night he makes you his? Or it's only the feeling you have when the two of you become one...one soul, one heart, one world? Let me tell you something... Even if the rain falls instant by instant....it can not erase your traces.... Sit down and listen... e aici...in fiecare vioara, in acordurile de chitara pe care le eliberezi in noaptea care nu-ti apartine... sa ti soptesc ceva? 

I NEVER TRIED TO REACH YOUR EDEN

• Simt o durere ciudata in maini. Cred ca se transpune din suflet, numai ca nu stiu din ce e compus el. Poate din franturi de atingeri care provoaca o afectiune indescriptibila. Din priviri pe care nu ai vrea sa le uiti pentru nimic in lume. Din cascade de cuvinte pe care ai vrea sa le opresti si sa te pierzi in tacere. In linistea pe care ti-o ofera niste ochi blanzi ca ai tai. Nu-i mai are nimeni si cred ca si tu stii asta, insa nu vrei sa recunosti. Poate ne-am aflat mai departe unul de celalalt chiar atunci cand am fost un intreg, dar nu ne-am mai gandit.... a contat doar ca ne vedeam, ca eram materiali si nu formati din sunete pe care oricum niciunul dintre noi nu le intelegea. Ne placea sa ne pierdem in secvente care nu se vor mai repeta. Pentru ca tu nu vrei, pentru ca eu nu pot.... sa.... nu stiu sa ce. Durerea pe care o am in maini se intensifica pe minut ce scriu aceste ganduri si simt ca nu o pot opri. Nu ma incearca tristetea, nu ma gandesc deloc la ceea ce s-a intamplat pentru ca a fost frumos... mai mult decat sublim. Nu cred ca exista cuvinte care sa descrie trairile dintre noi. Stii de ce? Pentru ca au fost unice. Am fost acasa.... si am vazut realitatea prin ochii tai. M-am ratacit prin ei si am iubit senzatia asta. Mi-am dorit sa o pastrez pentru ca imi crea o stare diferita de binele cu care eram obisnuita. Durerea din maini inca se amplifica, dar e o durere placuta si nu una pe care as vrea sa o inlatur. Desi lacrimile cad si se lovesc de mine, ele nu pot ineca sentimentele.... mi-e cam frig, dar asta nu inseamna ca nu sunt puternica. Sunt.... dar tu nu crezi... Nici unul nu este vinovat de situatia creata.... e doar viata care-ti fura minunile care indraznesc sa dureze mai mult de trei zile. La noi.... la acel ceva al nostru cum il numeai sau inca il mai numesti tu miracolul s-a materializat in nopti superbe in care imbratisarile si atingerile erau complete. Este punct in prezent.... In urma cu ceva ore.... sute de ore.... iti zambeam. In clipa de acum.... IMI LIPSESTI. Dar nu stiu daca iti este dor de mine.... 

 

• pentru o rana inca sangeranda...

Strivim cuvintele dintre noi in minutele mute ale pustiului care ne inconjoara din toate partile. Asa-i ca nici tu nu-ti mai amintesti ? 1...2...3.... Mi-e dor de tine.... Neah...nu-mi lipsesti..Astazi te-am ucis din mine....

Imi marturisesti ca te incearca melancolia atunci cand lasi aceasta melodie sa-ti invadeze simturile. Pe mine ma aduce mai aproape de lucrurile frumoase despre care iti povesteam in urma cu cateva ore. Momentele cu tine nu pot fi materializate in niciun fel...Nu e poveste... e viata...cea care-mi curge in vene de fiecare data cand te lovesti de mine.... si continui sa visez....

Aminteste-mi ca nu mi-e dor de tine. De fapt, nici nu stiu cine esti tu, cel care-mi lipseste. Persoana a carei privire a incetat sa ma mai invadeze. Omul pe care credeam ca il iubesc... da... il iubesc. Esti fictiv.... In schimb eu sunt reala, dragul meu ireal.... 

Aminteste-mi ca nu mi-e dor de tine si ca totul se petrece in mintea mea. Si oricine s-ar regasi in aceste randuri, greseste. Nimic nu exista... evenimentele, sentimentele, fie ele carnale sau nu, se petrec in fantezia voastra..... Nu-mi-e dor de tine.. doar ma alint... sau ma pierd

Peut-etre c'est mieux de cette maniere. J'ái vecu jusqu a maintenant dans un monde t'appartenant. Ses murailles etaient desines de ton peau, mes bras ne connaissant rien que les tiens. Mes pensees ne se souvaient rien que tes traces. Ton passage sur mon chemin...si vite comme le primtemps....Mes doigts ne cherchaient que les instants que je croyais les miens mais...l'eternel mais tuant mes yeux, cherchant a te laisser sans souffle...je sais, c est difficil d etre moi, mais...de nouveau...incessament mais...je suis petite et laide dans ton absence.... je ne sais vivre sans toi.... et toi...t es un conard!

 

Photos by Alina Orel

Luminile grele ale oraşului stins se jucau pe chipu-i obosit când îşi amintise de viaţa de dinaintea lăsării întunericului. Nu putea distinge din acel film decât o cameră în care fericirea se risipise mai repede decât o boare de mai. Obiecte fără nicio legătură aparenta între ele erau răsfirate de-a lungul covorului tocit de timpul care nu-i mai aparţinea. Căuta cu fervoare parfumul ei de tei în hainele care rămăseseră întinse pe patul roş-purpuriu, însă tot ce întâlnise în calea spre ea nu era decât o aromă stranie de moarte. Şi nu îşi dădea seama dacă îşi găsise propriul sfârşit sau doar amintirea ştearsă a unei fantome care până de curând îi desena albul inocenţei pe umbră. Încercă să deschidă ochii pentru a cuprinde cu privirea marea de bucăţi din ea, însă noaptea nu îl lăsa să se ridice. Îi învinsese orice urmă de curaj şi îi râdea perfid, murmurând un limbaj lipsit de înţeles pentru ceilalţi, dar atât de clar pentru el. Cuvinte care nu ucideau deloc senzaţia latentă de negru. Ridicau infinite ziduri de alabastru în juru-i şi îi striveau trupul încet ca o melodie mută de clapele pianului ce încetase de prea multă vreme să-i mai aducă liniştea. Frânturi de discuţii rupte din altă lume i se perindau în faţă şi vroia avid să le dea un alt sens decât cel pe care l-au avut atunci. Îşi eliberase pleoapele într-un acces de luciditate şi se înfricoşa de fiinţa care îi apăruse în faţă. Una care nu ştia să-i oprească tremuratul mâinilor mai zbârcite ca un trup de bătrân. Expresia chipului i se preschimbase în groază şi nu reuşea să-şi tempereze respiraţia. Creatura îl privea mult mai speriată ca el şi nu înţelegea reacţia-i ciudată la vederea ei în propria-şi oglindă. Groaza se întipărise în amprentele-i mai tare ca o petece şi îi înţepenise până şi răsuflarea. Se întreba retoric dacă pâna aici a trăit într-o reverie sau dacă realitatea se traducea prin făpturi nelumeşti şi clipe de încordare maximă. Dintr-o dată, sunetul pianului se preschimbase în acorduri grave de chitară, iar creatura din faţa-i începuse să cânte într-o limbă atât de cunoscută încât începu să se zbată şi să lase spasmele să-i curgă în colţul gurii de dor.... Să fi fost cea din existenţa de dinainte sau singura femeie care îl mai putea salva din camera obscură în care se pregătea de liniştea eternă? Se schimonosise şi îşi lăsă mâinile să cadă violent în spatele-i în clipa în care melodia se pierdu în negrul fără început şi final. Gol….şi mai ales…..

Asculta mai multe audio Muzica

Iarasi despre acasa....

Se petrec lucruri din ce in ce mai ciudate in jurul meu. Incep sa uit drumul spre acasa.... 

Photo : Cosmin

Pe bataie de clipa ce se stinge in ceasul care numara ce a mai ramas din timp, resimt un gol imens. Te vei intreba pentru a nu stiu cata oara ce provoaca acest pustiu. M-am abandonat iarasi in straini. Am ales sa nu mai ma recunosc in cioburile din oglinda sparta intr-o noapte golita de... noi doi. Mi-am desenat un alt chip pe calea spre nicaieri. Mi-am taiat talpile de cuvintele tale seci si neinsemnate. Am sangerat dor mii de minute, iar tu nu ai schitat nici macar o grimasa, un zambet amar, o privire perversa. Nimic. Si mai ales...neant. Asa-i ca iarasi crezi ca spun minciuni? Iar ma alint? Iar nu am forta de a te ucide din orice om pe care il intalnesc zi de zi si mai ales noapte de noapte? Ai impresia ca esti atat de usor de sters? Dupa ce mi-ai crestat pe piele, amprentele tale. In urma ..... mea... nu se mai afla nici macar umbra ta....Nu mint... nu te mint! Imi amintesc ce-mi ziceai de fiecare data cand iti aprindeam tigara..."Ma faci sa ma simt important...." Nu ai puterea necesara pentru a intelege cat de mult ai insemnat.... insemni...Sunt mica si proasta... si numai a ta... dar tu nu vrei sa ma lasi sa frang fragilitatea lumii tale... Si ma pierd.. si te pierd....

Mi-e dor de mare.... valurile ma pustiesc de pacate. Nisipul imi invadeaza talpile, mi le zgarie , scrijelind harta rasturnata a drumului tau. Am plans o noapte intreaga dupa ce marea si-a pierdut lacrimile pe obrajii mei... Hai ia-ma de mana si nu-mi mai da drumul in aceasta hora de iele..... Cauta-te in ochii mei si poate ma vei intelege....

• Photos by Alina Orel

Daca m-ai intreba de cine imi este cel mai dor in aceasta clipa,  ti-as raspunde ca de tine, insa nu stiu daca tu mi simti absenta. Nu imi lipseste puterea afirmand acest lucru, nu imi dezvelesc slabiciunile, nu-mi abandonez cuvintele in tine. Nici macar nu te mint. Doar mi-e dor si nu-mi amintesc cum se sterge veninul. Il cunosc mai bine decat-ti imaginezi si nu… nu te astepta sa-mi las venele sa curga durere doar pentru ca tu ai disparut din lumea mea. As vrea sa nu te mai intorci niciodata in mine, sa renunti la imaginea mea de fum si sa primesti in universul tau atat de fragil, oameni adevarati. Nu stafii ca mine. Nu silfide care stiu doar sa-si rastigneasca umbra odata ce incep sa-si cante povestea. Nu se poate trai cu atata rautate si  atat de putina incredere in ceilalti. Poate am gresit cand ti-am spus ca nu mi mai aduc aminte ce inseamna sa…fii TU. Nu mai stiu.... aminteste-mi cum era....

Asculta mai multe audio Muzica

Iti simt veninul curgandu-mi in vene, inghetandu-mi respiratiile, alergandu-mi gandurile, secandu-mi ochii. Nu te cred cand imi spui ca nu te vei mai intoarce in mine. Otrava-mi iti stinge pustiul in fiecare bataie de clipa pe care o eliberez in...drumul spre timpul pe care-l cunosteam in..... de ce te obstinezi sa-mi refuzi privirea? De ce imi tai liniile din maini? De ce-mi stergi viitorul si ma arunci in trecut? Inca ma doare tacerea ta si nu stiu daca tu-ti mai amintesti de.... cuvintele mele mute... de ..my puppy eyes... Noi. Ce vorba mincinoasa. Dureros de absenta din vietile amandurora. Mai stii? Iarta-mi mainile daca au incetat si au uitat sa te mai caute...