Pe măsura ce trece timpul, te pierd din mine. Previzibil de altfel. Insa nu știu cum de au rămas câteva fărâme din acele sute de ore împărțite si... împărtășite. Am avut o călătorie superba pe o bicicleta verde într-un parc.  Secvențe atât de simple si profunde in același timp. Pentru ca au fost cu tine. Pentru ca ai fost tu. Si nimeni altcineva. Nici nu as avea cum sa te înlocuiesc. As vrea doar sa nu uit. Sa nu te risipesc pe zi ce se ascunde in timp. 

" - Florile astea imi amintesc de mirosul pielii tale... Albe, curate, moi... Tu ramai cea mai frumoasa parte din mine, din acea vara pe care am respirat-o prin râsetele tale..."

Tu ai fost eu, iar eu am fost tu. Am fost si... nu va mai fi in mine si nu nici in tine... Si da... se duce pana si sentimentul si imaginea ta si totul.... iar tu nu vei înțelege niciodată ca....