Cunosc femei cu ochii verzi ce pășesc ireal pe străzi,
pe care niciun bărbat cu sufletul negru nu le-a iubit.
Nimfe cu privirea cruda,
ce-si plâng uneori sufletele de ceara călcate-n picioare
de oamenii altor lumi.
Ele asculta câteodată acorduri de chitara violente
și clape de pian lovindu-se mut
de degetele oamenilor fără chip
Fapturi oarbe care rătăcesc pe drumurile unui oraș ce miroase a mare
și-și îneacă tinerețea-n fum de țigară ieftin
deși nimeni nu le vede.
Oameni care trăiesc în fiecare dintre noi
si mor cu fiecare zi,
Uitând ca trecutul se stinge
prin femeile cu privirea verde...cruda.
1 comment:
Priveam cerul albastru si plangeam... ! Am simtit pentru o clipa in sufletu-mi pustiu o zvacnire .Ti-am zarit ochii capru isi in mine s-a aprins dorinta unui nou inceput ...!Candva am fost amici si eram fericiti .M-am indoit de increderea ta,dar acum,dorinta-mi arzatoare este sa putem surade iarasi .Tresar...si nu-mi vine sa cred !Ochii mei nu mai au lacrimi...!Vreau sa fii al meu pentru totdeauna...pentru ca asta simt acum ...! Vreau sa fim iarasi prieteni,sa zambim si sa ne iubim pana la FINAL...!
Post a Comment