Alte aberatii mai mult decat cretine=)))

Incerc sa recunosc chipul din oglinda. Nu reusesc sa observ decat un om care a uitat sa se mai bucure de simplu fapt ca traieste. Ma simt singura si aceasta senzatie nu ma bantuie doar pentru ca m-am inchis in mine, ci si din cauza ca nu am stiut sa aleg oamenii potriviti care sa ma inteleaga. Fara prea multe intrebari. In lipsa unor amanunte care ar arata lucrurile care ma diferentiaza de ceilalti. Am crezut dintotdeauna ca sunt altfel. Imi placea sa ma bucur sa rasarit, de verdele copacilor, de atingerile care nu duc neaparat la o tenta sexuala. Acum nu ma mai recunosc. Deloc. Oare sunt bine asa cum ma prezint acum? Oare ar fin mai bine sa plec? Dar unde? Imi doream sa ajung la Bucuresti si sa fac ceea ce imi doresc mai mult si anume radio. Numai ca acestea erau gandurile unei adolescente care avea impresia ca e suficint sa te urci intr-un tren care sa te trimita spre destinatia respectiva. Renunt mult prea usor la aspiratiile mele. Ma afund pe zi ce trece intr-un hau mai mare decat... Aberez... Nimic nu mai conteaza pentru mine. Nimic nu ma mai incalzeste. Nici faptul ca ma mai trezesc dimineata. Imi spunea cineva ca sunt totalmente schimbata si ca nu ma socializez atat de usor. Cred ca pe zi ce trece pierd tot mai mult din omul care am fost 21 de ani. Muzica nu mai are niciun efect asupra mea. Despre scris nu mai vorbesc. Adevarul e ca ma simt batrana. Sunt mai mult decat sigura ca exagerez. Ca ar trebui sa streg toate gandurile mele si sa incep sa gandesc pozitiv.

....................................................................................................................................................

In urma cu ceva timp imi spunea o cunostinta ca am nevoie de cat mai multa dragoste in toate formele ei posibile. Cat de bine m-a ghicit. Numai ca nevoia mea de dragoste din partea strainilor e de o mie de ori mai pregnanta decat cea din partea familiei. Mirobolant as spune plina de ironie! Comunic, dar constientizez ca e o mare minciuna.

TRAIESC ASA CUM MERIT. PRIMESC CEEA CE DARUIESC. SAU MAI DEGRABA CEEA CE NU DARUIESC. PARADOXAL E CA NU AM NICI CEA MAI VAGA IDEE CE AS MAI PUTEA DARUI. SUNT CAM SEACA SI DA NU MAI AM CE SA DARUIESC. VOI MINTI IN CONTINUARE CA IMI E BINE DESI bine mi-a fost ultima data pe 27 ianuarie 2008. Cam mult de atunci. Nu cred ca ultimele 5 luni imi apartin. DELOC