Ai inceput sa-mi cunosti fasiile de suflet doar privindu-ma prin cuvinte. Litere pe care niciun alt strain nu stie sa le scrie in maniera in care o faci tu. Simtim identic uneori. Ma surprinde limbajul pe care am reusit sa-l inventam in noptile in care altii isi cauta mainile. Te-am atins pentru cateva secunde si am zambit.
De fapt, imi stergi grimasele cand ma astept mai putin si nu ma mai simt atat de singura. As vrea sa stii ca ai deja totul. Numai ca nu ai constientizat. Iar clipele continua sa curga spre o lume pe care sper ca... nu am pierdut-o.
1 comment:
mi-a venit sa plang cand am citit :)
Post a Comment