• Privesc trista cum o altă tăcere
  îşi desenează umbra
  pe buzele noastre.
  În absenţa cuvintelor,
  scrijelesc poveştile
  nespuse pe obrajii
  unui chip stins.
  Am ajuns să cred că în fiecare om
  sunt vise moarte.
  Care este iluzia ta?
  

Timpul nu reuseste decat sa schimbe. Relatiile, oamenii, comunitatile, reactiile oamenilor. Nu cred ca ai putea intelege vreodata starea pe care mi-o provoci cand imi esti aproape...

Asculta mai multe audio Muzica

Toi....moi..nous...

Uneori ma tem de tacerea ta. Spune adevaruri pe care nu vreau sa le constientizez. Imi zgarie pielea cu semne de intrebare perfide. Imi raneste degetele mult prea fragile pentru a te atinge. Taie incet valul pe care l-ai scapat peste privirea mea si-mi dezgoleste ochii. Refuz sa te privesc in aceeasi maniera in care tu imi redesenezi liniile corpului. Asa-i ca adori sa-mi vezi mainile sangerand dor? Gresesc cand spun ca nu-ti mai amintesti nici numele meu? Daca in clipa de acum mi-ai revedea talpile in urma ta, le-ai urma? 

Astazi....alte brate imi povestesc despre mine insa... ma mint ca sunt ale tale.....si ma tem de linistea ta.... iar absenta ta imi scrijeleste un nou limbaj pe piele. Je ne l'aime pas comme toi....

Asculta mai multe audio Muzica

Tu....

Cautam. Exact ce nu vom afla niciodata. Priveste-mi cu atentie reflexia din oglinda. Cuvintele mute pe care ti le strig. Sentimentele pe care ti le smulg din inima. Nu ma judeca si regaseste ma in tot ceea ce atingi. Priveste-ma.Asculta-ma. Primeste-ma in lumea ta. Si daca nu iti sunt suficienta, alunga-ma. Uita-ma. Ucide-ma din....aroma ta... de liniste...

• Photos by Alina Orel

Asculta mai multe audio Muzica

• 
  
  In momentul in care am scris aceste texte aveam zece ani..daca am evoluat in acesti 14 care au trecut astept sa-mi spuneti voi... lectura placuta!
  
  
  
  Anul de gratie 1996..
  
  
  
  
  Unde esti?
  
  
  
  
  Unde esti
  
  
  
  te caut de ani intregi
  
  
  
  unde esti?
  
  
  
  ai disparut fara urma
  
  
  
  ca pasarea ce s-a saturat
  
  
  
  de lumea aceasta.
  
  
  
  Unde esti? ma intreb
  
  
  
  de fiecare data cand ma uit
  
  
  
  la poza ta.
  
  
  
  pierdut printre stele?
  
  
  
  nu! nu! nu stiu unde esti
  
  
  
  mi-am pierdut
  
  
  
  atati ani pentru tine!
  
  
  
  cred ca nu mai are nici un rost..
  
  
  
  
  M-ai uitat?
  
  
  
  
  Demult te-am vazut
  
  
  
  intr-o dimineata rece
  
  
  
  din prima clipa mi-a placut
  
  
  
  dar prin fum si disparut.
  
  
  
  parca erai un inger
  
  
  
  care ma ineca din priviri
  
  
  
  sorbindu-mi orice speranta
  
  
  
  pentru a cunoaste dragostea.
  
  
  
  m-ai uitat?
  
  
  
  
  De ce ai plecat?
  
  
  
  
  de ce ai plecat? de ce?
  
  
  
  pentru ca te-am inselat cu vorbe fara inteles?
  
  
  
  stiu ca e adevarat
  
  
  
  ca ai plecat.
  
  
  
  ai zburat cu aripile
  
  
  
  ingerului care esti
  
  
  
  inchis intr-o lume ciudata?
  
  
  
  de ce m-ai parasit, lasandu-ma
  
  
  
  singura pe vecie?
  
  
  
  
  Despre vis
  
  
  
  O realitate nedeslusita care ramane in sufletele oamenilor. Unele nu pot fi aflate niciodata, Acolo exista o imaginatie reala, N-o uiti niciodata. Este o vita plina de aventura.
  
  
  
  Nimeni nu stie visul lui cu adevarat. Intr-o zi il pierzi in alta il gasesti.
  
  
  
  
  Amintire
  
  
  
  
  Zilele curg ca petalele unui trandafir
  
  
  
  dintr-o gradina moarta...
  
  
  
  dintr-un cimitir vechi si parasit.
  
  
  
  pe morminte reci cu piatra putrezita
  
  
  
  adesea adorm cufundandu-ma
  
  
  
  in pamant cu mortii
  
  
  
  aducandu-mi aminte
  
  
  
  de ceva care niciodata nu va mai exista..
  
  
  
  
  Amintire II
  
  
  
  
  Amintirea ta ma cuprinde toata viata ca o suferinta trimisa de vorbele nerostite de noapte. Ziua stau langa mormantul tau plin cu amintiri, cu viata ta si cu a mea, cu o suferinta neincetata. Noaptea plang... in urma ta ai lasat lacrimi de sange si un suflet ramas in timp... de ce ai plecat?
  
  
  
  
  Cam atat... sincer si eu sunt destul de mirata... ramane la aprecierea voastra. Va multumesc!

Despre acasa ar fi foarte multe de povestit. Prea multi oameni de reamintit. Suficiente strazi de descris, cladiri de....recladit din.... imagini pe care tu nu le-ai intelege. Nu stiu daca as putea reda in adevaratul sens al cuvantului sentimentele mele despre acasa..... Hai sa incercam. 

Galatiul copilariei mele povesteste despre niste plopi din fata blocului in fata carora pierdeam sute de ore admirandu-i. Sau mai exact invidiindu-i pentru simplul motiv ca sunt inalti. Iar eu eram mult prea mica pentru a ma remarca....in multimea privirilor care ii.... iubeau.... Deh... acele timpuri imi mai amintesc de teii de pe Domneasca si trasurile pe care le vedeam trecand doar in imaginatia mea suficient de bogata. Imi mai aduc aminte de cimitirul Eternitatea care adapostea mii de suflete chinuite sau nu. Cu statui infatisand ingeri cazuti sau chipuri pierdute in... infinit. Anumite secvente legate de copaci si anume... salcami sau.. tei... (sunt obsedata de tei sau artari... mesteceni...). Copilaria mi-a fost populata si de multeeeeeeeeeeeeeeeeee mate.... pisici cum vreti sa le numiti.... din spatele sau fata blocului... ratacite printre boscheti sau catarate prin plopii despre care vorbeam mai devreme... O alta imagine e cea a bunicii care a murit de putina vreme cand imi ghicea in cafea. Petreceam ore intregi, daca puteam ore in compania ei povestindu mi despre viitorul pe care... mi-l imaginam... ar mai fi atat de multe de povestit si astazi insa ea nu mai este acum prezenta pentru a-mi dezvalui viitorul, poate doar trecutul pe care il recladesc din amintiri....

Galatiul imi mai aminteste de dupa-amiezile in care ma plimbam pe drumul spre tine. Care TU? Te cunosti prea bine insa nu vrei sa recunosti. Revenind.... Mi e dor de Galatiul meu... to be continued.

Zece intamplari ciudate si o minune de trei zile mi-a amintit de tine....

M-am indragostit. Nimic ciudat sau nou in afirmatia pe care tocmai am scris-o. Te simt prin fiecare por, in fiecare respiratie pe care o eliberez in aerul din tine. Mi-e dor de tine ca pamantul de ploi. Ca soarele de noapte. Ca uitarea de trecut. Ca buzele de un vin rosu.

M-am indragostit si as vrea sa ma pierd in tine si tu sa te piezi in mine.Ireal. Fragil. Nedescoperit de nimeni in clipa de acum...Iti simt absenta .. insa stiu ca tu.... nu o simti pe a mea...

Femei..... Ne intregesc universul fiecaruia dintre noi. Putem vorbi la nesfarsit despre acele fiinte caracterizate de o fragilitate rara pe care le admiram si le invidiem in acelasi timp. Demult, m-a intrebat un barbat necunoscut ce fel de femeie mi-as fi dorit sa fiu daca as fi avut posibilitatea sa ma fi nascut in alt timp. Am ales epoca Romanovilor, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Mi-ar fi placut sa fac parte din acea aristocratie, sa particip la balurile din Sankt Petersburg sau din Moscova, sa iubesc pana la sange un barbat care sa-mi fie interzis prin simplul motiv ca nu ii pot atinge nici cu degetele, talpile. Sa port rochii cu crinolina si corset, sa ma ascund dupa paturi cu baldachin si sa adorm cu iubirea interzisa aproape de mine. 

Pe de-alta parte, nu neg ca mi-ar fi placut sa fi vazut lumina zilei in desert. Sa port valuri care ascund atat de multe mistere incat o viata intreaga nu ar fi de ajuns pentru a le descoperi. Sa dansez pe acorduri exotice si sa seduc printr-o singura privire oamenii care sunt mult prea mici pentru maretia pe care as fi exprimat-o prin fiecare por. Sa imi arat pasiunea prin toate miscarile atat de complicate pentru ei, dar atat de simple pentru mine. Sa imbratisez ruinele templelor... sa....

As fi putut sa fiu cine mi-as fi dorit... astazi ma ascund in spatele unor ochi albastrii care tanjesc dupa ai tai... tot albastrii.... ma simti?

La radio se anuntau ploi cand mi-am amintit de privirea pe care mi-ai oferit-o in urma cu mii de ore.  Nu imi amintesc clar daca ai vrut sa imi spui ceva exact in acea clipa sau doar ti-ai dorit sa ma privesti. Goala. Pustie de tine. Cu urme de liniste pe talpi. Vin rosu, glas stins de prezenta ta, maini tremurande de prea multe sentimente. Cocktail de trairi: pasiune, poate iubire... Degetele-mi poarta atingerile tale ca o icoana antica infatisand... chipuri interzise....Stiu ca drumul spre tine ma poate seca de suflare insa.......................................................

State of mind....rain in april....

Asculta mai multe audio Muzica
Asculta mai multe audio Muzica

Despre acasa 1

Nu obisnuiesc sa scriu prea des despre oamenii dragi din viaţa mea si a celorlalti pentru ca unii nu se doresc a fi amintiti în acest spaţiu virtual. Povesteam mai demult ca m-am abandonat în braţele celor care mă menţin în apropierea lor. Din amintiri, din îmbrăţişari care nu se mai sfarsesc, din cuvinte pe care ar fi trebuit sau nu sa le spun. Îmi cunosc atat de bine reacţiile si gandurile incat mi-e teamă uneori ca nu mai au ce sa descopere la mine. Dar sa mi părăsesc temerile si sa vorbesc despre ultimele patru zile care au fost.... de neuitat... au debutat cu aroma ta de linişte care mi-a luminat întunericul cand ma aşteptam mai puţin. Nu îmi va fi dor de tine pentru ca tu nu exişti decat in fantezia mea.... imaginatie pe care ştii sa mi-o aprinzi de fiecare data diferit. Orele ce s-au scurs au continuat cu revederea la foc continuu a mai multor chipuri dragi... nu am ştiut dacă visez sau chiar trăiesc toate acele secvenţe. Galatiul mi a oferit un bun venit straniu : a plouat cu OUĂ! si unul m a nimerit exact in picior, adaugand astfel o noua vînătaie la colecţia pe care o aveam deja. Pe langa acest bun venit am reuşit sa ma impiedic de treptele din fata blocului atat de tare incat am zis ca o sa ajung in ghips inapoi in Bucuresti. Am evadat si in spatii mai putin ortodoxe de am crezut ca o sa-mi explodeze capul, am intrat si in nesuferitul Olympos unde... snobismul era la cote maxime, dar deh... doar ne aflam in buricul.... buricului:)) Sambata a fost o zi la fel de agitata in care parca eram teleghidata. Am redescoperit o alta Cami care mi-a placut la nebunie si pe care mi-as dori sa o vad mai des. Am gustat pentru a nu stiu cata oara un Puffer care a .... scos toata agitatia din mine..o dupa-amiaza cu Buffa care imi repeta ca sunt subnutrita si mult prea vivace pentru ea.... si pentru ceilalti. L-am revazut si pe Alex care a avut grija sa ma tina treaza pana la 3 dimineata.... insa cea mai frumoasa surpriza a fost cand am revazut o pe Angela....  Astazi e ziua Adrianei... mi-e dor de ea desi nu am  cunoscut o personal pana acum... Acasa... sunteti voi

Spuneam mai demult ca alegerile ne definesc. Priveste-ma...... iti sunt aproape atat timp cat imi permiti... baby we can be so much more than we are....