Intr-o dimineata de 17

Se strang in palmele mele bucati de tramvaie

ce intarzie si-si lasa barbatii

suspendati in refugii ruginite.

O curva intelectuala isi scuipa gandurile in coltul de vest al vagonului.

Barbatii se spanzura cand afla ca n-au fost primii.

De parca intaietatea le vomita linistea in ureche.

Curva mesteca guma cu gust de pepene.

Isi scuipa viata in vagon.

Barbatii se invinetesc, iar ea se sprijina pe rand de trupurile lor inerte.

Ea nu se rusineaza.

Spune ca ii iubeste pe fiecare in parte.

Ma uit la cadavrele din vagon si-mi amintesc un vis.

Urlu.

Curva ma ia in brate si ma trage in poala ei.

Curva-mi bolboroseste sau ma descanta.

Ma sufoc.

Curva ma stranguleaza.

Ea isi vomita ficatul in trenul ce ne duce in fata blocului unde a murit tata.

Tata a murit intr-o dimineata de iunie, 17.

Nu i-am mai auzit vocea de doua mii cinci sute cinzeci si cinci de zile.

Am acasa un pick-up ruginit.

El m-adus acasa in Bucuresti.

Nu-mi amintesc vocea lui.

Inchid ochii si-mi vin secventele blocate cu el.

Nu-mi amintesc vocea lui si carnea ma doare.

Tata putrezeste dintr-o dimineata de iunie, 17.

Ne-am dus de mult in gara si am cules amandoi maci.

Tata tace in mintea mea.

Tata tace in mintea mea si eu nu stiu sa-i dau glasul inapoi.

"Semeni cu taica-tu! Esti defecta!"

Seman cu tata si sunt defecta.

Tata a murit intr-o dimineata de iunie, 17.

Mama m-a dat afara intr-o dimineata de 17.

Tata nu a murit de ziua mea.

Tata tace in capul meu si nu stiu sa-i dau glasul inapoi.

Vocea mamei imi mananca oasele in fiecare dimineata de iunie cand tata moare.

Tata moare in fiecare dimineata de sapte ani.

Tata tace si eu nu stiu sa ii dau glas.

Seman cu el. Sunt defecta.

Seman cu el si voi tacea si eu curand

Tata a murit intr-o dimineata de 17 cand mi-am vomitat sufletul.

Tata putrezeste si eu nu.

Curva isi scuipa viata in vagon.