Mainile celor dragi poarta marturia timpului pe care l-au lasat sa plece timid in apropierea ta. Inca nu imi amintesc limbajul dorului, a sentimentului care-mi scruteaza simturile cu toate orele pe care le eliberez in amurgul uitarii. Nu te-am uitat.... inca.... inca... insa nu e suficient. Poate esti fericita sau poate nu mai stiu...
1 comment:
superba priveliste
Post a Comment