A little bit of time

Mi se intampla des sa-mi ramana privirea fixata pe secundarul unui ceas. Pe moment, ma hipnotizeaza modul in care minutele trec. Dar ma trezesc rapid din reverie. Acum vreau sa-ti regasesc mana....

What I really like

Pierdem oameni. cand lasam o zi sa se sfarseasca fara sa-i privim in ochi, fara sa-i imbratisam, fara sa le spunem cat de mult inseamna. Aparent, ne indepartam inconstient. Insa, de cele mai multe ori, voluntar. Ii distantam pe cei care ar trebui sa ramana aproape. Prin priviri reci, indiferenta si mai ales, tacere. Ne amintim de ei cand avem nevoie de un zambet. De o mangaiere.

Ne pierdem. In clipa in care nu ne mai uitam in urma. Cand prezentul se transforma continuu in viitor. Cand nu ne mai bucuram de lucrurile simple... De cand nu i-ati mai conturat linile fetei celuilalt? Incet. Ca si cum timpul ar fi lipsit de sfarsit...

Sa-i lasam in preajma noastra atat cat ii mai avem langa noi...

Intrebari....

why ?

Mărturisire

Ai vrut să-mi otrăveşti gândul

atingând mărturisirile sfinţilor.

E târziu,

iar îngerii pitiţi sub streaşina nopţii

se sting...

privirea lor pierdută

hrănit-a cărţile sacre ale timpului.

Moartea lor mi-a dăruit

lacrimile albe ale norilor.

Atingerea lor creează lumea de apoi

când oamenii erau îngeri.

Too long

Am crezut dintotdeauna ca eu sunt o victima si ca ceilalti profita de mine pentru ca nu au altceva mai bun de facut. Ca de fiecare data m-am inselat si am tras concluziile gresite. Depinde doar de mine sa TRAIESC in adevaratul sens al cuvantului. Parca am vegetat prea mult time to wake up!:d