Despre acasa 1

Nu obisnuiesc sa scriu prea des despre oamenii dragi din viaţa mea si a celorlalti pentru ca unii nu se doresc a fi amintiti în acest spaţiu virtual. Povesteam mai demult ca m-am abandonat în braţele celor care mă menţin în apropierea lor. Din amintiri, din îmbrăţişari care nu se mai sfarsesc, din cuvinte pe care ar fi trebuit sau nu sa le spun. Îmi cunosc atat de bine reacţiile si gandurile incat mi-e teamă uneori ca nu mai au ce sa descopere la mine. Dar sa mi părăsesc temerile si sa vorbesc despre ultimele patru zile care au fost.... de neuitat... au debutat cu aroma ta de linişte care mi-a luminat întunericul cand ma aşteptam mai puţin. Nu îmi va fi dor de tine pentru ca tu nu exişti decat in fantezia mea.... imaginatie pe care ştii sa mi-o aprinzi de fiecare data diferit. Orele ce s-au scurs au continuat cu revederea la foc continuu a mai multor chipuri dragi... nu am ştiut dacă visez sau chiar trăiesc toate acele secvenţe. Galatiul mi a oferit un bun venit straniu : a plouat cu OUĂ! si unul m a nimerit exact in picior, adaugand astfel o noua vînătaie la colecţia pe care o aveam deja. Pe langa acest bun venit am reuşit sa ma impiedic de treptele din fata blocului atat de tare incat am zis ca o sa ajung in ghips inapoi in Bucuresti. Am evadat si in spatii mai putin ortodoxe de am crezut ca o sa-mi explodeze capul, am intrat si in nesuferitul Olympos unde... snobismul era la cote maxime, dar deh... doar ne aflam in buricul.... buricului:)) Sambata a fost o zi la fel de agitata in care parca eram teleghidata. Am redescoperit o alta Cami care mi-a placut la nebunie si pe care mi-as dori sa o vad mai des. Am gustat pentru a nu stiu cata oara un Puffer care a .... scos toata agitatia din mine..o dupa-amiaza cu Buffa care imi repeta ca sunt subnutrita si mult prea vivace pentru ea.... si pentru ceilalti. L-am revazut si pe Alex care a avut grija sa ma tina treaza pana la 3 dimineata.... insa cea mai frumoasa surpriza a fost cand am revazut o pe Angela....  Astazi e ziua Adrianei... mi-e dor de ea desi nu am  cunoscut o personal pana acum... Acasa... sunteti voi