De vreo cinci ani sunt norocoasa pentru ca lucrez cu niste oameni nemaipomeniti. Daca in Galati, eram inconjurata de foarte multi cunoscuti, cand am ajuns in Bucuresti, ma aflam printre straini. Cert este ca cei de acum imi sunt dragi astazi.
Vale. Mi-e greu sa o caracterizez pentru ca nu cred ca sunt cuvinte care sa descrie cat imi este de draga. Deunazi, o priveam si-mi exclama "Femeie nebuna, nu te mai uita astfel la mine ca ma intimidezi!". Ca sa-ti raspund draga mea, ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place.
Livaia. Te pup, te sun eu. Livaia e un om mult prea matur pentru varsta pe care o va implini pe 26 decembrie. "Sunt viitorul Ceausescu, doar am venit cand l-au dat pe el jos." Nu esti viitorul Ceausescu, esti un om mare, ambele cu majuscule.
Andra. Ea este egala cu respectul. Si nu afirm asta pentru ca imi este supervizore. Ci pentru ca este adevarul. Pur si simplu. "Ce face fetele?" De fiecare data cand aud, ma trezesc din reverie si-mi amintesc de ce ma aflu acolo.
Mina. Pe post de constiinta din prima zi. Si ea e pur si simplu. Pentru ca nu am cuvinte sa o descriu.
Hitlerica. Are inocenta pe care eu am pierdut-o. Si e atat de simpatica, chiar si atunci cand incearca sa fie dura si-mi spune sa ma trec in pauza.
Fiecare om din prezentul meu e un real cadou. De Craciun nu-mi doresc lucruri materiale. Doar sa-i am aproape pe cei de mai sus, pe Salah, pe Roxana, Tania, Sonaia, Gabi, Irina, Alina, Hefe, Rebeca, Oani, pe Estelle (ce dor imi e de ea... les sovenirs sont la, ma belle)... sunt asa multi, iar eu ma simt mai bogata cu fiecare zi pentru ca ei sunt langa mine. Cu bune, cu rele.... Je vous appelle de la part de BTT:)
2 comments:
foarte frumos
esti cu adevarat norocoasa! te pup
Craciun fericit!
Post a Comment