Refuz sa te uit. Ma tem sa nu te pierd din mine. Cumva nopțile de primăvara și cele de toamna se traduc prin tine, prin acele secvențe în care ți-am aparținut pana la vânătăi și zâmbet. Am crezut ca nu-mi vei mai da drumul și ca ma vei lăsa sa te cunosc. Sau sa te recunosc pentru ca deja știam despre ce era vorba. Gustasem din interzis și trecusem prin foc și chin avându-te. Pernele miros a tine, a aroma de liniște pe care mi-ai dat-o în noiembrie. Nu știu dacă povestesc despre un străin sau despre un cunoscut. In mine se sparg cuvinte fara sens si picaturile de vin le sterg tristetea din ochi. Dor.....