.....

Motto :

• "Nu cred ca putem masura in cuvinte tot ceea ce simtim,


• asa cum nu cred nici ca voi reusi sa-ti multumesc


• pentru tot ce m-ai ajutat sa descopar."

Angela Ribinciuc

Fasia de liniste pe care am descoperit-o

in absenta ta

nu are nici inceput si nici sfarsit.

E compusa din cristale de lacrimi,

franturi de trecut albastru,

clipe albe de uitare

si secunde dilatate de culori.

Minutul de tacere pe care am invatat

sa-l urasc

in prezenta ta

se pierde treptat in mare,

in mare pe care niciodata nu am atins-o,

pe care nu am sarutat-o pana azi,

pe care nu stiu sa o uit.


Inca nu-mi amintesc ce culoare au ochii tai,

dar stiu ca senzatia de dor nu se stinge,

oricat de multa apa ar trece peste pietrele tale,

oricat de mult foc ar arde cenusa din spatele privirii tale,

oricat de mult ar risipi vantul

umbra ta.

Aminteste-ti de mine

pentru ca eu nu te voi uita....

Iarasi ganduri....

Nimeni nu a spus ca este simplu sa-ti fie dor, insa nu aveai de unde sa stii cat de mult te va durea sa-ti smulgi din suflet amintirea cuiva. Sa stergi cu buretele imaginea unui om care ti-a fost mai mult decat umbra. Care si-a spus povestea si ti-a creat si tie una asemanatoare cand nu mai cunosteai intelesul unor cuvinte, a unor intamplari si mai ales a unor secvente care inevitabil te-au redefinit ca individ. Nicio persoana nu a avut interesul sa-ti schimbe perceptia asupra lucrurilor care inca nu se petrecusera in realitatea ta.Si te intrebi retoric : "Cat mai este pana voi invata sa spun ca nu imi mai este dor de tine?"
Nimeni nu a afirmat ca este imposibil sa zdrobesti cu fiecare pas pe care il faci, senzatii, trairi mai mult sau mai putin descriptibile in litere, emotii pe care le-ai simtit pentru prima data.

Zece...

• Moto : "Zece intamplari ciudate si-o minune/ te-au adus in casa/


• Zece pictori se tot mira... cat esti de frumoasa/


• Zece trec absurde, nu stiu cum pe unde nu stiu


• Zece vieti de-as sta cu tine... tot ar fi putine...."

Mi-ai dezbracat gandurile cand nu mai aveam nimic de ascuns si nu stiu daca tu ai realizat cat de grele erau ele . ..

• 
  
  Ar conta dacă
  
  


• 
  
  ţi-aş spune
  
  


• 
  
  că nu mai cred în minuni?
  
  


• 
  
  Se sfârşesc mult prea brutal,
  
  


• 
  
  îmi sfărâmă degetele,
  
  


• 
  
  îmi străpung venele
  
  


• 
  
  deşi fug...
  
  


• 
  
  Ai zâmbi dacă ţi-aş spune că
  
  


• 
  
  "noi" e o parolă pierdută?
  
  


• 
  
  Implică prea multă uitare
  
  


• 
  
  şi prea puţină culoare...
  
  

Respiro

Nu am stiut in nicio clipa sa respir suficient aerul pe care il aveam in preajma mea. Poate fiindca m-am temut sa nu ma sufoc si sa nu mai vad lumina. Nici pe aceasta din urma nu am reusit sa o cuprind cu privirea pentru ca automat incepea o durere neobisnuit de placuta in tample si inchideam ochii. In tot acest timp am fost oarba, surda si mai ales tacuta. Muta la orice cuvant pe care mi l-ai spus, oarba la fiecare privire pe care mi-ai daruit-o in minutele in care parca ma dezbracai de piele, carne, de tot ce putea ascunde acea aparenta de om dominator. Nu am vrut sa te sperii, nici sa intru in cel mai ascuns loc al trupului tau. Nici macar sa te distantez.... Multe am urmarit, prea putine am atins. Sau nu mi-am dat seama ca in realitatea e asa cum imi spusese ea demult intr-o noapte rece de noiembrie.
Marturiseam mai devreme ca nu am stiu sa respir aerul din apropierea mea. M-am obstinat sa nu invat si acest aspect vital deoarece imi doream sa ma bucur cat mai mult de oniricul pe care il simteam. Straniu..... sau nu. Irealul nu se traduce niciodata prin material. Poate doar in spatiul nelumesc al celor mai putin normali. Numai ca eu nu fac parte din acea categorie, ci din cea a celor cu capul in nori si cu picioarele pe pamant. Uneori.
Deunazi am realizat ca am gresit. Nu neaparat cu ceva, nu neapartat cu un cuvant, o fapta sau o privire. Am gresit crezand. In ce nici eu nu mai stiu. Cert e ca migrena de care vorbeam mai sus tine de doua saptamani si nu trece nici cu lovirea de un perete.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

• Bati la poarta nebuniei mele
• cauti adapost,cauti adapost,pentru stele
• mai e putin si-ai sa-nveti sa respiri
• ia-ma sub piele iubito
• adanc,tot mai adanc in delir.
• Bati la poarta nebuniei mele
• cauti adapost,cauti adapost,pentru stele
• mai e putin si-ai sa-nveti sa respiri
• ia-ma sub piele ,iubito
• adanc,tot mai adanc in delir.
• Cu trup sfasiate,sub tample pasind
• prin porii pielii tale strecor,
• trupul meu lichid,
• saruta-ma-n soapta,striveste-mi buza rece
• de oglinda-n care,
• ploaia vine sa se-nnece.
• Cu trup sfasiate,sub tample pasind
• prin porii pielii tale strecor,
• trupul meu lichid,
• saruta-ma-n soapta,striveste-mi buza rece
• de oglinda-n care,
• ploaia vine sa se-nnece.
• As putea fi ploaia care te intristeaza
• as putea fi scarile pe care te-ai obisnuit sa cazi
• as putea fi cel care te imbratiseaza
• dar eu sunt palma,eu sunt palma
• ce-ai primit-o azï.

....

• Sunt atât de amare minutele în care tu eşti nord
• iar eu sunt sud,
• încât dacă întind mâna spre cer
• nici măcar umbra nu ţi-o ating.
• orele târzii ale nopţii îmi însingurează
• clipele,
• dar ştiu că lumina din spatele ochilor tăi blânzi
• e singura care mă poate trezi.
• salvează-mă şi nu mă uita
• atât de departe şi totuşi
• atât de aproape de …. Tine.

Cheia tacerii e in palma ta

• Argument : Randurile de mai jos au 7 ani. Enjoy it or not! :)

Se desprind din graiu-mi cuvinte ce incearca sa-mi defineasca iubirea. Am incercat sa-ti ating gandurile, sa-ti inteleg trairile. Dar, oare voi reusi? Clipa-i fara inceput si fara sfarsit, trece prin tacere lasand urme adanci, dar se reintoarce mereu sub alta forma. Prin lacrima ramai mereu tu, ea cade din irisi, iar urma-i ramane, fie ca este urma de tristete sau de fericire. Prin zambet inveselesti tristeti, surazi intr-un anume fel durerii. Oare cuvintele sunt de prisos? De la tine pot invata sa ma exprim prin tacere. Tacerea ti-e atat de dulce cand este zavorata cu zeci de lacate...Speri ca intr-o buna zi cineva iti va gasi cheia si te va elibera. Mereu se reintoarce clipa, ca si cum timpul ar merge inapoi. Se reintoarce intr-un loc in care un exista nici timp nici spatiu. Dar un asemenea loc nu poate exista, nu? Si ar fi nedrept pentru noi sa traim intr-un asemenea loc. Un loc in care nu se mai intampla nimic, in care nu exista trecut, prezent si viitor. Totul ar deveni un ieri prea indepartat pentru ziua de azi si imposibil pentru ziua de maine. Am avut candva fericirea in palma si i-am dat drumul. Uitasem ca ea e doar o clipa care se reintoarce atunci cand nu o mai astepti.

Ruga

• Iarta-ma, ingere, ca am uitat portile deschise
• "O sa te ploua pe aripi," ti-am spus, ca-n cantec
• Ploaia va plange trupul de inger pe care-l va pierde
• Iarta-ma ingere ca am uitat portile deschise
• Eu cred in noapte, in noaptea ce-si va aduna
• toamnele, primaverile, ingerii...
• mai lasa-mi un anotimp!
• Eu cred in porti ingere
• in portile ce-si vor deschide pasii.
• Eu cred in tine
• in aripile ce vor cadea
• din cerurile ce plang.

..............

Ma incearca un sentiment ciudat de dor chiar si atunci cand esti langa mine si nu stiu cum sa-mi explic starea si mai ales sa-ti spun ca imi lipsesti. Te simt suficient de aproape insa nu cred ca esti realmente alaturi de mine. Imbratiseaza-ma cat mai tare si nu-mi va mai fi dor de tine.

Am obosit sa fiu prezenta in trecutul tau pentru ca nu mai stiu sa-l inteleg atunci cand simplul timp dispare. Te rog, daca trebuie sa pleci, doar pleaca si nu ma nelinisti mai tare decat ieri. Nu merit asta si nici tu nu vrei sa treci printr-o astfel de stare care ti-ar fi fatala. Cand vei plange, iti voi fi aproape sa-ti sterg toate lacrimile. Cand vei striga, iti voi asculta toate temerile. Cand ma vei uita, nu imi voi mai aduce aminte de tine. Dar inca ai totul din mine...
Mastile au cazut inaintea terminarii scenei si niciunul dintre noi nu si-a dat seama. Stiu doar ca am rezonat la un moment dat atat in trairi, cat si in ganduri. Suntem singurii vinovati ca s-a ajuns aici. Inca ma ai... invata sa ma pastrezi.
*I still feel your presence when nobody's around
*I still love your hands
*Let them under my cold skin
*Be silent and embrace me.....

A fost o singura clipa in care am lasat capul pe spate si tu m-ai privit. In surdina se auzea "Tu" si un vers "M-am pierdut cautand ochii tai/ tu erai langa mine/m-ai salvat pentru tine..." M-ai imbratisat atat de natural si de neasteptat incat nu eram sigura daca visez sau daca traiesc aceasta realitate. Nu stiam cum sa reactionez : am ales sa ma pierd in tine si sa nu ma mai regasesc niciodata. Lasa-ma sa ma ratacesc si nu-mi da drumul.
Canta-mi un cantec care sa ma faca sa zambesc, am nevoie....