Un sentiment amar de dor. De momentele irepetabile pe care le-am trait nu demult. Dupa-amiezi cu iz de familiaritate. Ciocolata alba sau amaruie. Nectar de piersici. Cuburi de gheata topindu-se pe umerii mei mult prea incinsi de...prezenta ta. Atingeri tandre si puternice in acelasi timp. Impreunarile mainilor, buzelor, coapselor, genelor....inimilor....De ce ai risipit totul? Te-ai speriat, asa-i? Si eu... insa de mine insami. De sentimentul de....totalitate pe care mi l-ai provocat de atatea ori... Si inca mi-e dor....

Pierd...

Pe clipa ce inchid ochii, imaginea ta…

Simt ca singurul cuvant care ar putea sa-mi defineasca starea e… LOST. Ratacita intr-un film pe care nu l-am regizat cum trebuia. Ca si cum ar fi fost scris un scenario potrivit pentru sentimentele mele, ale tale… ale noastre… as fi ipocrita daca as spune ca nu ador sa ma las invinetita incet… de iubirea ta, numai ca simt ca am obosit sa neg…. Te simt in fiecare cuta a pielii, in fiecare alunita pe care incerc sa o fardez….

O poveste ca a mea trebuie uitata… niciodata rostita….. Raneste si ucide….