- Daca m-as pierde in umbra ta,
- ti-as redesena cu fum de tigara neaprinsa
- liniile fetei, buzele, degetele, ochii de noapte
- zambetul ce-mi risipea cuvintele,
- iar linistea ma abandona in bratele tale atat de ireale...
- Te-as zidi din mine insami si m-as rataci la nesfarsit in vama sufletului tau...
Citind
ganduri astazi, mi-am amintit de o melodie care imi definea total interiorul. Am ramas si voi ramane o idealista. Nu stiu cum sa iti mai strig prezenta in desertul in care imi risipesc timpul. Oare tu....oare tu iti mai aduci aminte de mana care te-a speriat intr-o noapte tacuta de iarna? Sau de privirea mea in intunericul din noi insine? Oare notiunea de "noi" a existat doar in imaginatia mea sau chiar am reusit sa ne materializam temerile, obsesiile, fantomele.... ? As vrea sa te mai privesc inca o data si cred ca as putea sa merg mai departe de asfintit.....
No comments:
Post a Comment