Toamna de toamna, respir un alt aer. Pe cel al clipelor care nu se sfarsesc. Recladesc un trecut care nu mi apartine. Prezentul imi creeaza stari contradictorii. Nu ma mai recunosc. Si acest sentiment nu ma incearca pentru ca imaginea din oglinda nu-mi mai apartine. Ci pentru simplul motiv ca am renuntat. La anumiti oameni. La sentimente... la trecut. Si la mine. Respir un aer diferit. Numai ca... noiembrie se apropie. Si-mi va fi dor. Si voi constientiza amar pentru a nu stiu cata oara ca am pierdut. Insa...noiembrie.
Te uita cum ploua, frunze
Si copacii-si pierd bratele
In mine.
Asculta fosnetul rochiei...de vant.
Se apropie noiembrie....
Si toamna imi fuge din privire.
Te uita cum ploua,
Si mi-e dor....
3 comments:
Esti frumoasa.
Si foarte trista. Pacat..
Noiembrie si octombrie,cred ca sunt lunile critice si pline de melancolie chiar si pentru mine.Frumoase articole..
Post a Comment