As fi vrut sa ma las purtata in noapte de vocea ta. Sa-ti simt entuziasmul si sangele. Cel care imi seaca uneori sau se opreste in venele pe care le tai in imaginatie. Niciodata nu as avea curaj sa imi fac rau, un rau fizic. Sunt mult prea lasa pentru un astfel de act. As fi vrut iar sa rad de lipsa ta de rabdare, dar si de a mea mascata de un auto-control  neobisnuit. Mi-as fi dorit sa nu te uit iarasi la fel de violent cum te-am cunoscut. Am crezut ca ti-am invatat miscarile in acest joc pe cat de firesc in ochii tai, pe atat de straniu din perspectiva mea. M-ai intrebat cum imi poti castiga increderea. Nu am nici cea mai vaga idee. As vrea doar sa cred.... Nu.... 

P.S. Ultima mea obsesie, "Cry me out" (to be continued)