Imi rasuna continuu in minte cuvintele tale « Sometimes when you lose, you win ! ». Nu as fi crezut vreodata ca iti voi da dreptate in aceasta privinta. Desi imi place sa cred ca stiu toate caile pe care pot merge, indiferent de situatie. Concret : doi oameni incearca sa se cunoasca mai bine din toate punctele de vedere. Initial, fiecare trasatura a celuilalt nu le provoca niciun sentiment de distantare. Rezoneaza in gandire, in actionare, si mai ales, in reactionare. Se descopera treptat, cunosc oamenii care au trecut prin viata lor, pe cei importanti, de unde au deprins anumite obiceiuri : sa citeasca o carte buna, iar in clipa in care intalnesc un cuvant necunoscut sa-i caute intelesul, pentru ca mai apoi sa-l utilizeze. Sa asculte diferite genuri muzicale, altele decat cele cu care erau obisnuiti, si sa aleaga ceea ce se muleaza cel mai bine pe personalitatea si gusturile lor. Sa fie open-mind, sa experimenteze la maxium orice, sa se bucure de secventele pasagere si marunte din existenta, sa redevina copii, sa stie cand sa faca compromisuri, cand sa le evite. Insa, la un anumit punct, se intampla ceva : realitatea lor se transforma. El nu mai este el, ea nu mai este ea. Se plafoneaza, nu mai au idee cum sa reactioneze, se simt dezamagiti si renunta la celalalt. Lasitate, impuls sau…. ?
« Sometimes when you lose, you win ! » Cu ce raman amandoi : cu momente superbe… si…. Cu mai ce ? Ce pied si ce castiga ?
No comments:
Post a Comment